Adio, ciclu primar

S-au scurs cei patru ani de școală,
Iubiții mei copii,
Mi-ați fost discipoli și prieteni,
Mi-ați fost și fiice, fii.
Cu voi noi am avut de toate:
Victorii și căderi,
Călătorii pe foi de carte...
Și toate-au fost ca ieri...

De mîini urcați pe alte trepte,
Spre-un mare orizont.
Eu voi rămîne tot în clasă
Destinul să mi-l port,
Dar voi lăsați un gol în mine,
Căci mi-ați fost scumpi și dragi
Ca un buchet de romanițe,
Poiană cu dulci fragi.

Azi vă doresc s-aveți mult soare
În suflet și în gînd
Și călăuză înțeleaptă
În zborul de curînd.
Noroc și baftă, și succese
Puteri, de-o să cădeți
Și-ndrumători cu suflet mare
În cale să aveți.

Iar bobul semănat în clasă
În anii ce-au trecut,
Să crească și să înflorească
Și rod să dea mai mult.
Acum, în pragul de adio,
Eu vă doresc drum bun
Și ca la cea din urmă oră
Un sfat vreau să vă spun:

Tot ce e bun, frumos și sincer
Cu dragoste păstrați,
Ca să aveți respect în viață
Să știți să respectați,
Să selectați din grîu neghina,
Să nu fugiți de har,
Efortul celor ce vă-nvață
Nu fie în zadar.

Părinților doresc din suflet
Succese și mai mari,
Voi împreună cu copiii
Rămîneți tot școlari,
Cu ei urcați o altă treaptă,
Cu ei veți birui,
Sau veți avea căderi în vrilă...
De toate, știu vor fi.

Dar vă doresc să le învingeți
Și să vă bucurați
În inimă doar fericirea
Și pacea s-o păstrați.

Iar pe colegi îi rog de astăzi
Răbdare să aveți
Căci vă încredințez comoara
Ce-mi e cea mai de preț.
S-aveți puteri și sănătate,
Cu drag să-i instruiți
Cu altruism și cu noblețe,
Ca mine să-i iubiți.

Și tuturor cu suflet mare
Ce-alături vă simțesc
Cu plecăciuni și încîntare

Spun sincer: mulțumesc.

Patru ani...

Patru ani ca un rug, patru ani pe altar
Ai fost armă și scut, călăuză și far,
Ne-ai dat clipe și ani, ne-ai adus sărbători
Azi în prag de final ne cuprind vii fiori
Și-ți șoptim: mulțumim pentru tot ce ne-ai dat
Pentru gîndul sădit, ocrotit și udat,
Pentru tot ce sîntem, pentru zbor fericit,
Pentru tot ce avem, pentru  visu-mplinit.
Și-ți dorim ani frumoși și elevi  doar cuminți,
Prin povața ce-o dai să se simtă-mpliniți
Iar în toamne tîrzii să-ți sosească la prag
Cu iubirea ce-acum tu o dărui cu drag.



De rămas bun

Ca ieri și noi la fel eram
Cu dragoste vă admiram
Și vă urmam tot pas cu pas
Spre clipa cea de bun rămas.

Dar vorba v-o păstrăm și-acum
Căci e ca o lumină-n drum
Și orice sfat e ca un far,
Să știți, nimic nu e-nzadar.

Am fost ghiduși, nepricepuți
Dar ai știut să ne asculți,
Să ne îndrepți, să ne-ndrumezi,
Azi mari și înțelepți ne vezi.

Și încă-un stol se va-nălța
Spre aștri cu povața ta,
Dar peste ani ce zboară roi,
Nu te-or uta, la fel ca noi.

Și-ți vor dori: așa rămîi
Învățătoarea mea dintîi
Cum te-am știut: cea mai blajină
Cu ochii și frunte de lumină.

Să fii întruna sănătoasă,
În toamna vieții tot frumoasă
Apreciată de copii

Iubită doar de bucurii.

Povestea spiridușilor

Bun venit prieteni dragi, spectatori iubiți,
Vă rugăm să ascultați, dar și să priviți
O poveste despre noi, spiriduși zglobii,
Înțelepți și cuminței și  ades hazlii.

Fosta fost cîndva, demult, niște pici-voinici
Doritori de-a învăța și-au venit aici
În castelul din povești, dintr-un miez de sat
La o zînă din povești, cum nu s-a aflat.

Toți naivi, un pic sfioși pe atunci erau
Cu mașini și păpușele picii se jucau
Dar de toate au uitat Zîna cînd le-a spus:
«De acum sunteți școlari, vom zbura pe sus,
Vom fugi pe sub pămînt, perle-om aduna
Cu victorii mari și mici ne vom cununa.»

Patru ani am tot cules rouă și nectar
Am aflat cum crește pomul dintr-un mic lăstar,
Am aflat cum se înșiră basmele pe foi,
Cum  din apă se transformă fulgușorii moi,
Cum cresc numere mărunte, cînd le adunăm,
Cum problema înflorește cînd o discifrăm,
Am aflat că predicatul vrea să fii atent.
Am aflat că complementul nu e compliment.

Am aflat atît de multe în iști patru ani
Ne-am făcut deștepți, măi frate, ne-am făcut avani.
Și-am venit cu îndrăzneală azi să vă vorbim
Despre ce suntem noi astăzi, despre ce-o să fim...

Iată cum eram odată, spiriduși vioi
Zgribuliți sub pălărie de năduf și ploi.(copiii își pun pălărioare, se așează)

Apoi zîna cea frumoasă gingaș ne-a atins
Cu înțelepciune blîndă faruri a aprins
Să vedem pîn-hăt-departe, peste mări și țări
Ne-a dat sfaturi și povețe, bune îndrumări.





(Zîna cu bagheta și  spiridușii)
-         Am intrat în poenița micilor pitici,
Ia, să-i număr: uite unu, doi, trei, patru, cinci...
Vai, de mine-s o mulțime, nu-i pot număra
Dacă îl ratez pe unul se va supăra?

1. Să-i întreb: cine sunt dînșii, ce fac ei aici?
Scoate iute pălăria, vrei ceva să zici?

2. Cine ești tu, spiridușe, pitulat colea,
Hai, ridică-te mai vesel, spune-ne ceva.

3. Încă unul se ascunde sub tufar acu,
Spiridușule, hai, spune, cine ești și tu?

4. Uite-o pălărie mare, este cineva?
E un spiriduș ca alții. Vrei să spui ceva?

5. Iar aici lîngă o floare, încă un pitic,
Cine ești, mai iute spune, spiridușe mic.

6. Unul stă pe o cărare, lîngă un izvor,
Spiridușe-jucăușe, spune, hai, dă-i zor.

7. Lîngă-o floare de sulfină, încă-un spiriduș,
Cine ești, vorbește tare, micule ghiduș.

8. La un mijloc de pădure, încă un micuț,
Hai, vorbește despre sine, piciule drăguț.

9. Sub un clar frumos de lună, un pitic sfios,
Spiridușule, vorbește, astăzi fii sfătos.

10. Pălărie-buburuză, ce ascunzi aici?
Înc-un spiriduș! Cu toții așteptăm să zici.

11. Fac un pas și mă apropii încă de-un pitic.
Vreau să te cunosc mai bine, dragul meu amic.

12. Hai, ridică-ți pălăria, spune, cine ești,
Ești o zînă, poate-o floare mîndră din povești?

13. Mă apropii în tăcere încă de-un pitic,
Spiridușule, hai spune, nu mai sta chitic.

14. Încă-o pălărie mare. Vrem să te vedem,
Și de tine, spiridușe, o să ascultăm.

15. Cine stă timid acolo, lîngă o lalea?
Încă-un spiriduș. Vorbește. Spune-ne ceva.

16. Fac doi pași și mă apropii de un spiriduș,
Îl ating să se deștepte, să-l vedem acuș.

17. Iată a rămas de-acuma cel mai mic pitic
Să te-ascult vreau și pe tine, spiridușe mic.

1.     Barbacar Oleg îmi spune și vă zic așa
Mama-mi spune Oleguțul și mi-i drag de ea.
Am o soră și un frate, mamă, tată am,
Bunicuțe, verișoare, fel de fel de neam.

Și mai am și-o-nvățătoare, dragă-mi e și ea
Patru ani mi-a fost ca mama, buna, scumpa mea.
Însă azi la despărțire sincer îi promit:
Voi fi silitor, cuminte. Doamnă, nu vă mint.

2.     Crușelinschi e-al meu nume, Vladislav îmi zice
Și mi-s dragi copaci și fiare, flori și lan de spice.
Sunt o fire cam timidă, însă prind curaj
Și atunci cînd e nevoie, sunt de alt tipaj.

Dragă mi-i învățătura, drag mi-e să dansez,
S-ajut în gospodărie și să desenez.
Și visez s-ajung bun medic, precum vărul meu,
Căci nicicînd nu-mi este frică, cînd în viață-i greu.

3.     Sunt fetiță cu glas dulce ca de izvoraș,
Cu prenumele de floare: Crina Dumitraș.
Tot ce e frumos pe lume, totu-mi este drag,
Iubesc casa, iubesc școala și al meu meleag.

Și visez cînd voi fi mare doamnele să-mbrac
Să le fac găteli alese, machiaj să fac
Să se simtă zîne bune, mîndre, elegante,
Și la fel de prețioase precum diamante.

4.     Gonceariuc e al meu nume, mă mîndresc cu el,
Eu îl am de la tăticu, el – de la bunel.
Și îmi spune Nătălița și mi-e drag așa
Că stfel mă tot dezmiardă mămicuța mea.

Mult mi-e drag să vin la școală, cartea o iubesc,
Să rezolv probleme multe, basme să citesc.
Și-mi doresc cînd voi fi mare, bucătar să fiu
Cum se pregătește-o masă îmi doresc să știu.

5.     Sunt o firavă fetiță, Mihaela-mi spune,
Și la Iacovlev răspund, căci e al meu nume.
Matematica îmi place, cel mai mult din toate
Sunt atentă, silitoare, harnică la carte.

Deși nu-s lăudăroasă, și trufie n-am
Vreau să știți că la probleme locu-ntîi eu am,
La concursul raional cea dintîi am fost,
Cred că-n matematică voi găsi un rost.

6.     Izîtovici Mihaela, astfel mă numesc.
Dragă-mi e să fiu elevă, școala o iubesc.
Sunt o fire îndrăzneață, nu pot sta pe loc,
Învăț bine, cu plăcere, desenez și joc.

Prețuiesc  sinceritatea, mama mi-o ador
și de prima-nvățătoare o să-mi fie doar.
Draga mea învățătoare nu te voi uita,
Îmi vei fi întotdeauna călăuza mea.

7.     Mie-mi zice Luminița, sunt și Macovei
E-al meu nume și prenume, spune-mi precum vrei.
O fetiță bălăioară și timidă sînt
Mult îmi place desenatăl, să dansez, să cînt.

Am o surioară mică, una mare am,
Și îmi place cînd e ploaie să privesc prin geam,
Pe mămica și tăticu să-i aștept cu drag
Atunci cînd ei nu-s acasă-i întîlnesc la prag.

8.     Sunt Evghenii Malarciuc și-s, așa cred eu,
Un copil precum sunt alții cei din satul meu.
Zburd, mă joc, învăț la școală, cărțile citesc
Și de soră și de frate-mi place să-ngrijesc.

Îi ajut pe cei de-acasă, sunt ascultător
Și îmi place să fiu harnic, bun și silitor.
Cînd voi crește mare-mare ca tăticul meu
Să conduc mașină mare cu remorcă vreu.

9.     Manoil e al meu nume și mă mai numesc
Carmelina  - un prenume care îl iubesc.
M-au numit așa părinții care dragi îmi sînt
Mi-i familia frumoasă, una pe pămînt.

Și mai am și-o surioară cum în lume nu-s
Binecuvîntare blîndă de la Cel de Sus.
Ea la teme mă ajută să învăț, să scriu
Cînd voi crește mare-mare sprijin o să-i fiu.

10.                        Mă numesc Otean Ion, sunt un bun școlar
De la primul cuvințel din abecedar,
Cu părinții mă mîndresc și cu-ai mei bunei
Eu știu bine: mă iubesc fără de temei.

Mă consider om bogat căci o soră am,
Și cu cei mai gospodari suntem într-un neam
Eu o regulă respect care-mi place mie
Nici odată să nu uit ce e omenie.

11.                        Dumitrița mă numesc, Pîrlea-i al meu nume
Și îmi place să ascult povestiri și glume,
Limba mi-o iubesc cu drag și-o învăț mereu
Și-mi doresc nespus de mult prima să fiu eu.

Am un frățior drăguț și cu el mă joc,
Mă întreabă, îi răspund, el nu stă pe loc.
Mă îndeamnă să ne ținem numai de zburdat.
Nu pricepe că eu am mult de învățat.

12.                       Mă numesc Russu Elena și la școală-nvăț,
E plăcerea mea cea mare să citesc din cărți
Dar mai mult îmi place mie mamei să-i ajut
Să fiu bună gospodină vreau atît de mult.

Mi-i familia frumoasă cu surori și frați
Însă unii sunt departe, sunt din sat plecați.
Eu mereu cu nerăbdare și cu dor i-aștept
Pentru ei se-nduioșează inima în piept.

13.                       Sunt Scofercea Ionis și-s băiat voinic
În familie-s mezinul, însă nu sunt mic.
Peste-o vară și mai bine voi fi gimnazist
Însă cînd voi crește mare voi fi polițist.

Sunt cuminte ca băieții, doar un pic ghiduș
Că așa e de cînd lumea orice spiriduș.
Dar atunci cînd mi se cere, sunt ascultător
Și la școală și acasă - bun de ajutor.

14.                       Sunt fetiță și îmi spune Vlada Tudosan
Eu învăț cu stăruință zilnic an de an,
De frumos pasionată eu de mică sînt
și îmi place desenatul, să dansez, să cînt.

Iar la școală cu plăcere temele citesc,
Limba noastră cea română cu mult drag iubesc,
Ce-o să fiu cînd voi fi mare încă n-am decis
Dar că am să fiu cuminte, asta știu precis.

15.                       Mă numesc toți Alexandru și mi-e numele Țurcan,
Sunt cuminte, învăț bine și din fire sunt avan.
Și, desigur, cînd voi crește medic eu voi deveni
Că așa ni-i dinastia: stomatolog bun voi fi.

Deocomdată în gimnaziu cu colegii voi pleca
Și cu multă stăruință temele voi învăța.
Vă promit, și-așa mi-i firea: ce am zis e și făcut
Serios m-apuc de carte, din năzbîtii am crescut.

16.                       Sunt fetiță și-s cochetă, Vacar Janna mă numesc
Iubesc școala-nvățătoarea și colegii îmi iubesc.
Sunt la inmimă blînduță, îngrijesc de frățior
Și atunci cînd el adoarme eu îi cînt încetișor.

Azi un gînd mă întristează, că la anu-n clasa mea
Alți copii o să învețe, noi din clasă vom pleca.
Draga noastră-nvățătoare, vă rugăm să ne primiți
Uneori la noi în clasă și ca azi să ne iubiți.

17.                       Mi-i prenumele Corneliu și mi-i numele Voleac
Știu că-nvățătoarei mele patru ani i-am fost pe plac,
Că-s ghiduș, dar și cuminte, uneori ascultător,
Și la teme, ca băieții, învățam stăruitor.

Vă promit că peste vară mai cuminte-am să devin
Și-ncepînd cu clasa cincea eu de carte-am să mă țin
Voi fi harnic, fără mofturi, bun la suflet, altruist
Peste ni și ani de zile mă voi face polițist.

18.                       Balanuța Artiom, așa mă numesc,
Natura și sportul și cartea iubesc.
La lecții îmi place s-ascult, să răspund,
De temele grele eu nu mă ascund.

Așa mi-este firea: să știu, să-nțeleg
A mea meserie apoi să aleg.
Dar pînă atunci mai am de crescut
Să-nvăț ce îmi este necunoscut.

-         Spiridușii toți s-au deșteptat,
Au crescut și multe-au învățat.
Dragii mei, de mîini să ne luăm
Și un dans de gală să-ncepem.

-         Patru ani în urmă au rămas
Azi vom face următorul pas
Și o nouă treaptă vom urca,
Într-o lume mare vom pleca.

Un pic triști, un pic înlăcrimați,
Pe un drum necunoscut chemați
Vom mai crește, vom mai învăța
Orizonturi noi vom cerceta.

Însă tot fidelă va rămîne
Precum azi și-n ziua cea de mîine
Cea ce-mi e dulce mie, ție...

Și-o numim cu drag: COPILĂRIE.

clasa II

Ca mai ieri eram de-o șchioapă
Ia, un spiriduș pitic,
Cît un strop uitat sub pleoapă,
Cît un bob din vîrf de spic.

Dar un clopoțel în toamnă
Clinc! La școală m-a chemat.
M-a luat de mînă-o doamnă
Și în clasă m-andemnat.

Și-ncepui să cresc, măi frate,
Tot scriind și tot citind
Pîn am învățat de toate
De la punct pîn la colind.

Și de-atunci sunt școlăriță
De abia în clasa-ntîi
Am ghiozdan și port fundiță
Și am multe bucurii.

Și mai am un vis în taină
Să tot scriu, să tot citesc
Și astfel pînă la toamnă
Cu o clasă să mai cresc.

Să pot spune cu mîndrie
Tuturor de pe pămînt
Am crescut atît de  mare

Că  în clasa doua sînt.

De ziua ta

Bărbate, azi de ziua ta
Pe suflet te sărut
Și de la Cer eu voi ruga
Tot ce-ți dorești mai mult.

Apleacă-ți fruntea, Doamne Sfînt,
Peste ograda mea
Blagoslovește-acest pămînt
Cu bunătatea Ta.

Bărbatului, ce-l am ca soț,
Dă-i Doamne ani frumoși,
Dă-i mîngîieri de la copii
Și  nepoței voioși.

Dă-i, Doamne, sănătate-n trup,
În cuget pace dă,
Și-n gîndurile ca din stup
Snop de lumină fă.

Și-acum cu creștetul plecat
Spun, Doamne, mulțumesc,
Că mi l-ai dat să-l am bărbat
Și  tandru să-l iubesc.

Că are-o inimă de basm,
Un suflet generos
Și-i, dacă sinceră să fiu,
Din sat cel mai frumos.


Că e un tată grijului,
Un frate minunat,
A fost cel mai cuminte fiu,
Azi – fiu îndurerat.

Bun ajutor pentru amici,
Verb cald – pentru-ntristați 
Sfat – pentru  mari și pentru mici
Suspin – pentru plecați.

Și-i cel mai harnic gospodar
Acasă și în sat,
Un bun și talentat primar
Cum nu s-a mai aflat.

Azi, dragul meu, în miez de veac
Cu drag la braț te iau
Și-ți spun: mi-e dorul fără leac,
Ca-n prima zi te vreau.

Și-mi ești la fel de-apropiat
Ba chiar și-un pic mai mult.
Dă-mi să te-mbrățișez cu drag,
Cu dor să te sărut.