Hărtii

În grabă vin spre voi iubiți copii

Să vă vorbesc de munți, despre cîmpii,

Dar... mă iertați, mai scriu niște hîrtii

Și poate reușesc la voi copii

Cînd nu voi mai avea de scris hîrtii...

În orice zi hîrtii, hîrtii, hîrtii...

Aleg cu degete cuvinte mii.

Ah, cît de mult vreau sfaturi, vorbe vii

Cu voi, elevii mei, iubiți copii

Dar azi din nou mai am de scris hîrtii...

Pe rafturi mape pline cu hîrtii...

Știu, așteptați să vă vorbesc copii

De plante, țări străine, armonii,

De toamnele cu haine aurii...

Dar... poate mîine, azi mai am hîrtii...

M-am afundat sub stratul de hîrtii,

Nu mai ascult spre vocile zglobii

N-am timp s-aud a voastre bucurii

Iertați-mă, nu sunt cu voi copii,

mi-e sufletul din file de hîrtii...