Drumul pâinii


    Multstimați stăpâni ai gliei
Noi, cei mici vă salutăm
Astăzi de la grădiniță
Am venit să vă-ntrebăm.

Cât de lung e drumul pâinii
Câte ploi pe frunți v-au curs
Până pâinea dulce, caldă
Pe măsuță a ajuns?

Cum se simte bobul care
De ogor e legănat
Și de bolta cea albastră
E-ncălzit și e plouat?

Ce șoptește spicul noaptea
Când îi crește bobi în sân
Și pe-ntinderea de aur
E-mpărat și e stăpân?

Tu fiind stăpânul gliei
Toate tainele le șii
Câte boabe-s într-o pâine:
Sute, zeci sau poate mii?

Cum aleargă spre combină
Bobul mare, rumeor
Unde frații au să vină
Să se prindă-n hora lor?

Mai apoi cum se preface
În făina ce de grâu
Ce la moară zi și noapte
Curge-n sac precum un râu?

Tu, plugar, le știi pe toate
Tu la straja pânii stai
S-avem mese-ndestulate
Pe acest picior de plai.

Pâinea pentru-a fi gustoasă,
Zice neamul meu străbun,
Cere multă hărnicie
Și un suflet mare,  bun.

Când bunica pâine coace
Ochii ei se fac frumoși
Și se face-n casă pace
Toți sunt veseli, bucuroși.

Multstimați stăpâni ai gliei
Pentru daru-acest sublim,
Pentru pâinea ce ne-o creșteți
Cu mult drag vă mulțumim.

Roata vieții


Frumos se-nvârte roata vieții
Cu nunți, botezuri, cumătrii
Cu soare-n pânza dimineții
Cu ploi din norii fumurii.

Cu zâmbete de bucurie
Cu lacrimi prinse de dureri
Cu căruntețe timpurie
Și amintiri: „A fost ca ieri...”.

Și printre clipe perindate
Destinul nostru derulăm
Cu-nțelepciunile-adunate
De la străbuni, să le păstrăm
În cei ce astăzi ne urmează
Și-nvață viața de la noi,
Ne judecă, ne corectează
Dar ne repetă mai apoi.

Destin de mamă, de femeie
Noi din pruncie-am învățat
Din rug ne înălțăm scânteie
Pe-altar să ardem neforțat.

Și-această carmă o transmitem
Copilei ce-o creștem cu drag
Iar peste ani și ani admitem
Aceiași soartă pe-al ei prag.

-         Copila mea, iubită fată,
Din clipa când te-ai conceput
De Cer ești binecuvântată
Să dai vieții început.
Prin pruncii care-au să urmeze,
Prin dragostea ce-o dăruiești
Și care-o să te-naripeze.
E crucea ta: Femeie ești.


Și eu din dragostea de mamă
De grija ce ți-o port mereu
Te îndrumez: să nu ai teamă
Și cere de la Dumnezeu.
Să-ți dea putere, -nțelepciune
Soție gingașă să fii,
Pornirile curate, bune
La fel vor reveni, să știi.

După cununa de mireasă
Și strigătele de „Amar”
Rutina sumbră intră-n casă
Însă depinde de-al tău har
Cum vei crea în orice seară
Duminici calde la desert
Să-ți fie soarta mai ușoară
Să-ți iai amici: „iubesc și iert”.

În casa ta vor fi de toate:
Și veselie, și tristeți
Succes, cădere, greutate...
Dar nu uita: un corp sunteți
Cu cel ce l-ai ales pe viață
Cu cel ce pruncii îți educi,
În el tu caută speranță
Cu el poverile să duci.

Pe urmă fiica-ți îndrumează
Când intră în căsuța ei
Și cuibușorul își crează
Să-ți dăruiască nepoței.
Cuvintele de mamă, soacră
Să-ți fie calde, blânde dulci
Doar liniște și pace sacră
În soarta lor să știi s-aduci.




- Cum se scurg anii! Ca o clipă,
Am fost mireasă, azi tu ești.
Păstrează tot, fără risipă
Privește-atent unde pășești.
Căci peste ani, privind în urmă
Să nu regreți că ai ratat
Un râs ce-a meritat o glumă
Un început neterminat...

Pășește dârz, cu demnitate
La fel copiii să ți-i crești
Cu sentiment de libertate
Și nu uita, femeie ești.

Tu ești acea ce dă iubire
Acea ce știe a ierta
Și dăruiește fericire
Căci dăruind tu vei avea.

Fii pentru soțul tău mândrie,
Fii pentru socri ajutor,
Fii sprijin în gospodărie
Cu optimism spre viitor.


- Îți mulțumesc, măicuță bună,
Vă mulțumesc, părinți iubiți
În vorba voastră caldă sună
Înțelepciuni de ani albiți.

Vă voi urma povața blândă
Și sfatul spus, sau nerostit
Ce vor în soarta mea s-aprindă
Fior de Domnul ocrotit.

Voi fi o soață iubitoare
Cum voi m-ați învățat să fiu,
Vom crește-n casă-o sărbătoare:
O fiiculiță sau un fiu.
Și vă promit, viață-ntreaga
Tradițiile voi păstra,
Familia, ce-mi este dragă
Cu ea cetate ne-om dura.

C-așa se-nvârtea roata vieții
Cu nunți, botezuri, cumătrii
Cu soare-n pânza dimineții
Cu ploi din norii fumurii.


Pâine- hulubași


1. E pâinea saț și bucurie-n casă
Cu pâine fața noastră-i luminoasă
De-i pâine, ne-adunăm în jurul ei
Eu, frații, surori, părinții iubiți, bunei.

Azi tuturor urez s-aveți destulă pâine
Și pentru azi și-n ziua care vine
S-o împărțim cu drag la fiecare
Și s-o păstrăm că e un strop de soare.

În orice casă e un sol de pace
Nu-ntâmplător hulubi din ea se coace
Să înmulțim învățătura sa
Să fim la fel de generoși ca ea.

 2. Deși sunt încă o fetiță mică
Încurajată de a mea mămică
Am mestecat făină cu iubire
Am presurat un pic de fericire
Am frământat nici moale nici vârtos
Și-am copt cu drag un hulubaș gustos.
Poftim de încercați coptura mea
Eu vă asigur este cea mai cea!!!

 3. Să știți, sunt bună gospodină
Spăl, scutur, mătur prin grădină.
Dar cel mai mult îmi place mie
S-ajut pe la bucătărie.
Și într-o zi cu sârguință
Ca pricepută meșteriță
Un hulubaș am preparat
Dar nu de cel bun de zburat
Mămica mea când l-a gustat
mi-a zis: să știi că-i minunat.

4. Deși-s fetiță mică
Și-mi place să mă joc
Mămică mea cea bună
A dat peste noroc.
Că-s fată hărnicuță
La toate o ajut
La măturat în casă
La copt și la țesut.
Iar azi am bucurat-o
C-un hulubaș frumos
Vedeți cum vă îmbie?
La sigur e gustos.

5. Hulubașii păcii zboară-n sus și-n jos
Copilașii lumii cresc cântând frumos.
Hulubaș de pace coc azi pentru voi
Pentru pace-n țară, căci nu vrem război.
Vă îndemn acum coptura să-mi gustați
Măestria mea corect s-apreciați.

6. Azi vin cu o surpriză
Pentru ai mei amici
Pentru întreaga lume
Pentru cei mari și mici.
Mi-am încercat virtutea
Și-un hulubaș am copt
Cu-mpletitura-n două
În patru și în opt.
Sunt mândră azi de mine
Și sunt în apogeu
Că la apreciere
E hulubașul meu.





100 zile

Primii pași în urmă au rămas
Când la braț c-o doamnă ca o zână
În poveste am făcut popas
Unde-nvățătoarea mea-i stăpână.

Braț la braț: când greu și când ușor
Înfruntam tot file după file
Cu-ncântare, dragoste și spor.
Iată că s-au scurs 100 zile.

Și mereu doi îngeri m-au ghidat:
Buna-nvățătoare-aici în clasă
Iar în tema ce m-a captivat
Mama mea mă îndruma acasă.

Cu 100 zile-am devenit
Mai deștept, mai mare, mai cuminte
Și cu clasa-ntreagă-am convenit

Tot așa să mergem înainte.

serata asolvire

Din nou gătit e satul în strai de sărbătoare
Vacanță-i, dar la școală e-nviorare mare
Un stol frumos e gata de zboruri norocoase
Spre lumi necunoscute, spre zări mai luminoase.

Iubiți băieți și fete, mai ieri ghiduși, hazlii,
Azi ne-ați trecut de umăr, dar tot vă știm copii
În brațe-acum vă strângem, urându-vă „Drum bun”
Fiți fericiți în calea ce se deschide-acum.

NP elevului: …
Copil cu ochi ca mura și părul castaniu
Vioi și plin de viață de 9 ani te știu
Să porți mereu în suflet povețile de-aici
Că-s dângenar și-s mândru oriunde-ai fi, să zici.

Mereu să te-ndrumeze un înger păzitor
Să ai numai succese în ani din viitor
Și să nu uiți de școală, de profesori, colegi
Că un destin din mâine, cu cel de ieri îl legi.

….
Vezi, ai crescut ca bradul, vioi și încrezut
Ai învățat dreptatea s-o prețuiești mult-mult
Știi ce- prietenie și cum s-o prețuiești
Să ierți, să-ți ceri iertare - atunce când greșești.

Valorile frumoase să le păstrezi prin ani
Că-s mult mai prețioase decât averi și bani
Și să te urci pe trepte mai sus și cu succes
De baftă,-nțelepciune să fii mereu ales.

E clipa mult râvnită, ești astăzi absolvent
Căci anii precum râul se scurge violent
Și ești în prag de soartă, e important ce-alegi
Ca-n anii ce urmează doar perle să culegi.

Povața de acasă, și cea culeasă-n cărți
Să-ți fie ghid în viață, indicatori pe hărți
Să-ți fie calea dreaptă și orice n-ai să faci,
s-o faci cu iscusință, cu dragoste, dibaci.

Doi ochi frumoși albaștri scrutează universul
Ei caută în taină de unde-ncepe mersul
Enegmele naturii și șoapta de pe file.
În calea ce urmează, să le găsești, copile.

Și să înveți de toate ce-aici n-ai reușit
Să-ți fie încântarea un cântec nesfârșit
Să zbori cu fantezia la tot ce e frumos
De azi să-nceapă visul curat, elogios.

Ești în final de cale și-n noul început,
Un drum ce azi îți pare străin, necunoscut.
Dar vei avea alături povețe și amici
Pășește cu-ndrăzneală noi trepte să ridici.

S-alegi corect cărarea, ce baftă-ți va aduce
Să-ți fie calea vieții curată, caldă, dulce
Și să zidești destinul așa cum se cuvine

Să ai mereu alături doar ceea ce e bine.

Aniversare

 Marcușa, scumpe îngeraș
Fii sănătos să ne crești mare
Buneii au un odaraș
Un sprijin și o alinare.

Azi ai deja un anișor
De-un an e fericirea noastră
În prag ne crește-un brădișor,
O rază caldă în fereastră.

Destinul tu ni l-ai umplut
Cu împlinire și speranță
Ce ne-am dori acum mai mult?
Doar pentru tine-o lungă viață.

Fii binecuvântat de Sus
Cu mult noroc, cu multă baftă
Să ai de toate îndeajuns
Și-o soartă cât mai minunată.

Vă mulțumim, copiii mei,
De-această mare bucurie
Că ne-ați făcut de-un an bunei
Să știm ce-i dreapta armonie.

De-u an tătic ești Igoraș
Și Anișoara - mamă dulce
De-un an drăguțul copilaș
Doar bucurie ne aduce.

Cu el alături fiți mereu
Îmbrățișați cu fericirea
Fiți ocrotiți de Dumnezeu
În viață ghid fie iubirea.

Și fără grabă, savurând
Din clipele copilăriei
Să le petreceți rând pe rând
Cu patima euforiei.

La grădiniță mai întâi
Apoi încet din clasă-n clasă
Răbdarea fie căpătâi
Curajul – poamă delicioasă.

Să mai trăiți de la-nceput
Pruncia voastră consumată
Să înțelegeți pe deplin
Ce-i să fii mamă, să fii tată.

Și doar motiv de bucurii
Aducă zilele și anii
Evenimente mii și mii
Din ghidușii și din pățanii.

Și ani în șir să vă vedem
Ca un buchet, doar împreună
Să urmărim în cald tandem
Cum Marc destinul își adună.

Iar noi cuminte-ncărunțind
Să tot urăm: să ne trăiți
O viață fără de sfârșit.
Dragi copilași, fiți fericiți!


Adresare...

Acceptă-mă te rog așa cum sunt
Eu nu vorbesc și nu citesc ca tine
Nu pot pricepe regula de joc
Și nici nu știu cum este rău sau bine…

Iar uneori eu fac să te-ntristezi
Știu, neputința mea la fel te doare
Eu nu tind noi egali să devenim
Doar să-nțelegi: ne încălzește-un soare.

Vreau doar să mă accepți așa cum sunt
Ești om și tu, la fel sunt om și eu
Să mă iubești, să-mi dai să te iubesc

Doar ne-a creat același Dumnezeu.

Povața lui Pinochio

La-nceput eram o cioată
Dar tăticul meu tâmplar
A știut să mă cioplească
Să mă facă băietan.

Am făcut eu mii de pozne
De la școală am fugit
Am vândut Abecedarul
Să văd circul mi-am dorit.

Însă galbenii de aur
Hoții răi mi i-au furat
Și m-au aruncat în baltă
Dar țestoasa m-a salvat.

Ea a scos apoi cheița
Mi-o dădu și zise-așa:
„Uite cheia minunată
Un castel va discuia.

E o școală de minune
Cu abecedare mii,
Să le ia-i cu grijă mare
Și le-mparte la copii.

Picilor din clasa-ntâia
Să le spui adevărat:
Cartea este o comoară
Ce te face învățat”.

Dragi copii, luați aminte
Cărțile cu drag păstrați
Ele ghid vă sunt în viață,
Sunt amici, surori și frați.

Suntem români!

Cu Prutul între noi și două vame
Și file de istorii cu minciuni
Cu limbă încrustată cu rusizme
Suntem tot frați de sânge, oameni buni!

Călcați în piept de cizmele moscale
Fărâmițați în patru fracțiuni
Rostim la fel consoane și vocale
Căci suntem frați de sânge, oameni buni!

Ani lungi priveam prin sârma cea ghimpată
Amenințați de grele sancțiuni
De zicem că suntem de la un tată,
Că suntem frați de sânge, oameni buni.

Dar divulgând istoria confuză,
Înaintând spre noi dimensiuni,
Zic cu onor și nimeni nu acuză:
Noi suntem frați de sânge, oameni buni!

Venind la voi noi revenim acasă,
Venind la noi, sunteți la fel stăpâni
Și nu există frază mai frumoasă

Ca: Oameni buni, noi tot suntem români!

La voi


La voi vin să învăț a fi român
Auzul să-mi desfăt cu limba noastră
Din vorbe și tăcere sorb hapsân
Și mă-nfășor cu-o boltă mai albastră.

De pâine coaptă izul e aici
De-mbrățișare sinceră, frățească
De amintiri cu ie și opinci
Și-o vatră caldă-atât de românească.

La voi venim după un nou destin
Să respirăm văzduh de demnitate
Să ne-ntrupăm cu cântecul latin

Să învățăm ce-i trai în libertate.

Irina+Vaniușa

1.    Într-o poveste cu prințese
Și prinți de peste mări și țări
Veni pe lume-o Irinuță
Cu fața plină de visări.

2.    Creștea din dragostea de mamă
Și din al tatălui poveți:
-         Fii blândă scumpa noastră fată,
Și doar de bine să înveți.

3.    Ascultătoare și blajină
Cu ochii visători spre cer
Irina se făcuse mare
Dorea al dragostei mister.

4.    Iar peste mări și țări în Leova
Creștea un prinț adevărat
Ce își dorea când va fi mare
Să fie curajos bărbat.

5.    Părinții îl numeau Vaniușa
Și-i proroceau destin frumos
Că era cumințel băiatul,
La trebi și carte migălos.

6.    Creștea ca prinții din poveste
Câte un an în orice zi
Și iată, nici n-au prins de veste
Când brav flăcău el deveni.


7.    Au început din piept să-i crească
Butoni de flori cu ochi căprui
Și tot vedea un chip de fată
Precum în lumea-ntreagă nu-i.

8.    Iar într-o zi plecă de-acasă
Spre chipul ce-l ademenea
Și-n Chișinău pe o cărare
O cunoscuse, era EA!

9.    Cu ochi în ochi și mână-n mână
S-au îndreptat înspre altar,
Primise binecuvântare
Și o fetiță dragă-n dar.

10. S-o crescă ca pe o prințesă
În dragoste și în poveți
-         Fii blândă scumpa noastră fată,
Numai de bine să înveți.

11.Și-au început povestea nouă
O Irinuță și-un Ion
Ținând de mână o Vlăduță
Din a iubirii lor buton.

12.Din Ocnița și din Leova
Un dor și-un vis s-au împletit
Și într-o casă de lumină

Familia au zămeslit.