Ca mai ieri eram de-o șchioapă
Ia, un spiriduș pitic,
Cît un strop uitat sub pleoapă,
Cît un bob din vîrf de spic.
Dar un clopoțel în toamnă
Clinc! La școală m-a chemat.
M-a luat de mînă-o doamnă
Și în clasă m-andemnat.
Și-ncepui să cresc, măi frate,
Tot scriind și tot citind
Pîn am învățat de toate
De la punct pîn la colind.
Și de-atunci sunt școlăriță
De abia în clasa-ntîi
Am ghiozdan și port fundiță
Și am multe bucurii.
Și mai am un vis în taină
Să tot scriu, să tot citesc
Și astfel pînă la toamnă
Cu o clasă să mai cresc.
Să pot spune cu mîndrie
Tuturor de pe pămînt
Am crescut atît de mare
Că în
clasa doua sînt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu