Poveștile lui Ion Cragă


1.     Bădița Ion Creangă
De multe m-a-nvățat
Cu vorba lui cea dragă
Cu sufletul curat.

Pe pagina de carte
A presărat minuni,
Să am de zâmbet parte
Și de înțelepciuni.

Năzbâtii: La cireșe
Și Pupăza din tei...
Ghiduș era cel Nică
Fiind la anii mei.

C-așa-i copilăria
Cu șotii, cu povești,
Cu fluturi, cu câmpia,
Cu joc...Pe urmă crești.

2.     Căprița cea sărmană
Cu iezii ei poznași
mi-a zis: „S-asculți de mamă,
de rele să te lași.

Să fii atent, că lupii
Sunt nu doar în păduri
Și nu întotdeauna
Sunt hrăpăreți și suri.”

Dar pentru toți, știu bine
Mai este-un rug aprins
Pe Capră s-o aline
Pentru ieduțul prins.

3.     Era cândva o babă
Și cu al ei moșneag.
Avea Ea o Găină
El – un Cocoș beteag.

Găina făcea ouă
Iar bietul Cocoșel
Mâncă bătaie bună
Că era vai de el.

Cu multă străduință
Și-o pungă-acel Cocoș
A înjghebat odată
Avere pentru moș.

Iar baba lăcomoasă
Zgârcită cum era
Așa și va rămâne
În sărăcia sa.

4.     Naivul urs, sărmanul
Flămând și înșelat
L-a-mpotmolit troianul
Și coada i-a-nghețat.

C-așa-i șireata vulpe
Tot pune la-ncercare
Pe cei ce nu au minte
Iar pofta este mare.

5.     O babă cu o fată
Și-un moș cu fata lui
Trăiau demult, odată
În sânul codrului.

A babei - alintată
Și bună doar de joc
Deaceia-n dar ca plată
Primise smoală, foc.

Iar fata hărnicuță
Ce fiarele-a-ngrijit
Cu aur, cu podoabe
Și-argint s-a pricopsit.

Așa ne-nvață Creangă
Că dacă bun tu ești
Și harnic, fără șagă,
Trăi-vei ca-n povești.

6.     Poveste și problemă
În basmul cu cinci pâini
La matematici temă
Pe două săptămâni.

Ingeniosul știe
Să-mpartă-n așa fel
Mai mult lui să-i rămâie
Și nu-i de loc mișel.

Iar dacă șmecheria
Tu nu ai piceput
El va lua simbria
Și va avea mai mult.

7.     Trăia cândva un leneș
Trăiește și acum
Chiar îl vedem adesea
Trecând încet pe drum.

Și dacă în poveste
Vre-o dată îl găsim
E ca să ne învețe
Ca el noi să nu fim.

8.     Păcală și Tândală
Sunt veseli și ghiduși
Sunt trândavi, fără fală,
Printre povești ascunși.

Dar fără răutate
Ne-amuză deseori
Ne-ncântă, pe dreptate,
Cu șmecheria lor.

Prostia omenească
În chipul lor găsești
C-așa e Ion Creangă:
Un leagăn cu povești.



Drum bun, absolvenți


Ani lungi s-au perindat de-avalma,
Cândva copii, azi mari sunteți
Ca ieri – elevi în clasa-ntâia
Azi vă numim: dragi absolvenți.

Solemni și plini de importanță
V-ați pegătit de zboruri mari
Cu vise calde și speranță
Cercând aripele de-s tari.

Maturitatea-i minunată
Dar viața e așa, să știți,
Cum veți crea cu mâna voastră,
Cum veți putea s-o construiți.

Deaceaia-n clipa de plecare
Înțelepciune vă dorim
S-alegeți calea cea mai dreaptă
Și țineți minte: vă iubim.

Și de-ți avea poveri, ispite
Sau greutăți de neînvins
Să reveniți după povețe
La focul dorului nestins.

Aici mereu cu drag v-așteaptă
O-mbrățișare, un cuvânt,
O vorbă de încurajare,
Să vă dea sprijin și avânt.

Să reveniți și cu succese
Cu noi să le împărtășiți
Ce pentru voi e bucurie
La fel e pentru noi, să știți.

Drum bun spre noua încercare
Urcați pe trepte-n sus ușor
Iar sfaturile de acasă
Mereu vă fie de-ajutor.

Drum bun și fiți întotdeauna
Ascultători, deștepți, cuminți
Să vă-nsoțească-n viață bafta,
Copii mari, absolvenți iubiți.

Drumul pâinii


    Multstimați stăpâni ai gliei
Noi, cei mici vă salutăm
Astăzi de la grădiniță
Am venit să vă-ntrebăm.

Cât de lung e drumul pâinii
Câte ploi pe frunți v-au curs
Până pâinea dulce, caldă
Pe măsuță a ajuns?

Cum se simte bobul care
De ogor e legănat
Și de bolta cea albastră
E-ncălzit și e plouat?

Ce șoptește spicul noaptea
Când îi crește bobi în sân
Și pe-ntinderea de aur
E-mpărat și e stăpân?

Tu fiind stăpânul gliei
Toate tainele le șii
Câte boabe-s într-o pâine:
Sute, zeci sau poate mii?

Cum aleargă spre combină
Bobul mare, rumeor
Unde frații au să vină
Să se prindă-n hora lor?

Mai apoi cum se preface
În făina ce de grâu
Ce la moară zi și noapte
Curge-n sac precum un râu?

Tu, plugar, le știi pe toate
Tu la straja pânii stai
S-avem mese-ndestulate
Pe acest picior de plai.

Pâinea pentru-a fi gustoasă,
Zice neamul meu străbun,
Cere multă hărnicie
Și un suflet mare,  bun.

Când bunica pâine coace
Ochii ei se fac frumoși
Și se face-n casă pace
Toți sunt veseli, bucuroși.

Multstimați stăpâni ai gliei
Pentru daru-acest sublim,
Pentru pâinea ce ne-o creșteți
Cu mult drag vă mulțumim.

Roata vieții


Frumos se-nvârte roata vieții
Cu nunți, botezuri, cumătrii
Cu soare-n pânza dimineții
Cu ploi din norii fumurii.

Cu zâmbete de bucurie
Cu lacrimi prinse de dureri
Cu căruntețe timpurie
Și amintiri: „A fost ca ieri...”.

Și printre clipe perindate
Destinul nostru derulăm
Cu-nțelepciunile-adunate
De la străbuni, să le păstrăm
În cei ce astăzi ne urmează
Și-nvață viața de la noi,
Ne judecă, ne corectează
Dar ne repetă mai apoi.

Destin de mamă, de femeie
Noi din pruncie-am învățat
Din rug ne înălțăm scânteie
Pe-altar să ardem neforțat.

Și-această carmă o transmitem
Copilei ce-o creștem cu drag
Iar peste ani și ani admitem
Aceiași soartă pe-al ei prag.

-         Copila mea, iubită fată,
Din clipa când te-ai conceput
De Cer ești binecuvântată
Să dai vieții început.
Prin pruncii care-au să urmeze,
Prin dragostea ce-o dăruiești
Și care-o să te-naripeze.
E crucea ta: Femeie ești.


Și eu din dragostea de mamă
De grija ce ți-o port mereu
Te îndrumez: să nu ai teamă
Și cere de la Dumnezeu.
Să-ți dea putere, -nțelepciune
Soție gingașă să fii,
Pornirile curate, bune
La fel vor reveni, să știi.

După cununa de mireasă
Și strigătele de „Amar”
Rutina sumbră intră-n casă
Însă depinde de-al tău har
Cum vei crea în orice seară
Duminici calde la desert
Să-ți fie soarta mai ușoară
Să-ți iai amici: „iubesc și iert”.

În casa ta vor fi de toate:
Și veselie, și tristeți
Succes, cădere, greutate...
Dar nu uita: un corp sunteți
Cu cel ce l-ai ales pe viață
Cu cel ce pruncii îți educi,
În el tu caută speranță
Cu el poverile să duci.

Pe urmă fiica-ți îndrumează
Când intră în căsuța ei
Și cuibușorul își crează
Să-ți dăruiască nepoței.
Cuvintele de mamă, soacră
Să-ți fie calde, blânde dulci
Doar liniște și pace sacră
În soarta lor să știi s-aduci.




- Cum se scurg anii! Ca o clipă,
Am fost mireasă, azi tu ești.
Păstrează tot, fără risipă
Privește-atent unde pășești.
Căci peste ani, privind în urmă
Să nu regreți că ai ratat
Un râs ce-a meritat o glumă
Un început neterminat...

Pășește dârz, cu demnitate
La fel copiii să ți-i crești
Cu sentiment de libertate
Și nu uita, femeie ești.

Tu ești acea ce dă iubire
Acea ce știe a ierta
Și dăruiește fericire
Căci dăruind tu vei avea.

Fii pentru soțul tău mândrie,
Fii pentru socri ajutor,
Fii sprijin în gospodărie
Cu optimism spre viitor.


- Îți mulțumesc, măicuță bună,
Vă mulțumesc, părinți iubiți
În vorba voastră caldă sună
Înțelepciuni de ani albiți.

Vă voi urma povața blândă
Și sfatul spus, sau nerostit
Ce vor în soarta mea s-aprindă
Fior de Domnul ocrotit.

Voi fi o soață iubitoare
Cum voi m-ați învățat să fiu,
Vom crește-n casă-o sărbătoare:
O fiiculiță sau un fiu.
Și vă promit, viață-ntreaga
Tradițiile voi păstra,
Familia, ce-mi este dragă
Cu ea cetate ne-om dura.

C-așa se-nvârtea roata vieții
Cu nunți, botezuri, cumătrii
Cu soare-n pânza dimineții
Cu ploi din norii fumurii.


Pâine- hulubași


1. E pâinea saț și bucurie-n casă
Cu pâine fața noastră-i luminoasă
De-i pâine, ne-adunăm în jurul ei
Eu, frații, surori, părinții iubiți, bunei.

Azi tuturor urez s-aveți destulă pâine
Și pentru azi și-n ziua care vine
S-o împărțim cu drag la fiecare
Și s-o păstrăm că e un strop de soare.

În orice casă e un sol de pace
Nu-ntâmplător hulubi din ea se coace
Să înmulțim învățătura sa
Să fim la fel de generoși ca ea.

 2. Deși sunt încă o fetiță mică
Încurajată de a mea mămică
Am mestecat făină cu iubire
Am presurat un pic de fericire
Am frământat nici moale nici vârtos
Și-am copt cu drag un hulubaș gustos.
Poftim de încercați coptura mea
Eu vă asigur este cea mai cea!!!

 3. Să știți, sunt bună gospodină
Spăl, scutur, mătur prin grădină.
Dar cel mai mult îmi place mie
S-ajut pe la bucătărie.
Și într-o zi cu sârguință
Ca pricepută meșteriță
Un hulubaș am preparat
Dar nu de cel bun de zburat
Mămica mea când l-a gustat
mi-a zis: să știi că-i minunat.

4. Deși-s fetiță mică
Și-mi place să mă joc
Mămică mea cea bună
A dat peste noroc.
Că-s fată hărnicuță
La toate o ajut
La măturat în casă
La copt și la țesut.
Iar azi am bucurat-o
C-un hulubaș frumos
Vedeți cum vă îmbie?
La sigur e gustos.

5. Hulubașii păcii zboară-n sus și-n jos
Copilașii lumii cresc cântând frumos.
Hulubaș de pace coc azi pentru voi
Pentru pace-n țară, căci nu vrem război.
Vă îndemn acum coptura să-mi gustați
Măestria mea corect s-apreciați.

6. Azi vin cu o surpriză
Pentru ai mei amici
Pentru întreaga lume
Pentru cei mari și mici.
Mi-am încercat virtutea
Și-un hulubaș am copt
Cu-mpletitura-n două
În patru și în opt.
Sunt mândră azi de mine
Și sunt în apogeu
Că la apreciere
E hulubașul meu.





100 zile

Primii pași în urmă au rămas
Când la braț c-o doamnă ca o zână
În poveste am făcut popas
Unde-nvățătoarea mea-i stăpână.

Braț la braț: când greu și când ușor
Înfruntam tot file după file
Cu-ncântare, dragoste și spor.
Iată că s-au scurs 100 zile.

Și mereu doi îngeri m-au ghidat:
Buna-nvățătoare-aici în clasă
Iar în tema ce m-a captivat
Mama mea mă îndruma acasă.

Cu 100 zile-am devenit
Mai deștept, mai mare, mai cuminte
Și cu clasa-ntreagă-am convenit

Tot așa să mergem înainte.

serata asolvire

Din nou gătit e satul în strai de sărbătoare
Vacanță-i, dar la școală e-nviorare mare
Un stol frumos e gata de zboruri norocoase
Spre lumi necunoscute, spre zări mai luminoase.

Iubiți băieți și fete, mai ieri ghiduși, hazlii,
Azi ne-ați trecut de umăr, dar tot vă știm copii
În brațe-acum vă strângem, urându-vă „Drum bun”
Fiți fericiți în calea ce se deschide-acum.

NP elevului: …
Copil cu ochi ca mura și părul castaniu
Vioi și plin de viață de 9 ani te știu
Să porți mereu în suflet povețile de-aici
Că-s dângenar și-s mândru oriunde-ai fi, să zici.

Mereu să te-ndrumeze un înger păzitor
Să ai numai succese în ani din viitor
Și să nu uiți de școală, de profesori, colegi
Că un destin din mâine, cu cel de ieri îl legi.

….
Vezi, ai crescut ca bradul, vioi și încrezut
Ai învățat dreptatea s-o prețuiești mult-mult
Știi ce- prietenie și cum s-o prețuiești
Să ierți, să-ți ceri iertare - atunce când greșești.

Valorile frumoase să le păstrezi prin ani
Că-s mult mai prețioase decât averi și bani
Și să te urci pe trepte mai sus și cu succes
De baftă,-nțelepciune să fii mereu ales.

E clipa mult râvnită, ești astăzi absolvent
Căci anii precum râul se scurge violent
Și ești în prag de soartă, e important ce-alegi
Ca-n anii ce urmează doar perle să culegi.

Povața de acasă, și cea culeasă-n cărți
Să-ți fie ghid în viață, indicatori pe hărți
Să-ți fie calea dreaptă și orice n-ai să faci,
s-o faci cu iscusință, cu dragoste, dibaci.

Doi ochi frumoși albaștri scrutează universul
Ei caută în taină de unde-ncepe mersul
Enegmele naturii și șoapta de pe file.
În calea ce urmează, să le găsești, copile.

Și să înveți de toate ce-aici n-ai reușit
Să-ți fie încântarea un cântec nesfârșit
Să zbori cu fantezia la tot ce e frumos
De azi să-nceapă visul curat, elogios.

Ești în final de cale și-n noul început,
Un drum ce azi îți pare străin, necunoscut.
Dar vei avea alături povețe și amici
Pășește cu-ndrăzneală noi trepte să ridici.

S-alegi corect cărarea, ce baftă-ți va aduce
Să-ți fie calea vieții curată, caldă, dulce
Și să zidești destinul așa cum se cuvine

Să ai mereu alături doar ceea ce e bine.

Aniversare

 Marcușa, scumpe îngeraș
Fii sănătos să ne crești mare
Buneii au un odaraș
Un sprijin și o alinare.

Azi ai deja un anișor
De-un an e fericirea noastră
În prag ne crește-un brădișor,
O rază caldă în fereastră.

Destinul tu ni l-ai umplut
Cu împlinire și speranță
Ce ne-am dori acum mai mult?
Doar pentru tine-o lungă viață.

Fii binecuvântat de Sus
Cu mult noroc, cu multă baftă
Să ai de toate îndeajuns
Și-o soartă cât mai minunată.

Vă mulțumim, copiii mei,
De-această mare bucurie
Că ne-ați făcut de-un an bunei
Să știm ce-i dreapta armonie.

De-u an tătic ești Igoraș
Și Anișoara - mamă dulce
De-un an drăguțul copilaș
Doar bucurie ne aduce.

Cu el alături fiți mereu
Îmbrățișați cu fericirea
Fiți ocrotiți de Dumnezeu
În viață ghid fie iubirea.

Și fără grabă, savurând
Din clipele copilăriei
Să le petreceți rând pe rând
Cu patima euforiei.

La grădiniță mai întâi
Apoi încet din clasă-n clasă
Răbdarea fie căpătâi
Curajul – poamă delicioasă.

Să mai trăiți de la-nceput
Pruncia voastră consumată
Să înțelegeți pe deplin
Ce-i să fii mamă, să fii tată.

Și doar motiv de bucurii
Aducă zilele și anii
Evenimente mii și mii
Din ghidușii și din pățanii.

Și ani în șir să vă vedem
Ca un buchet, doar împreună
Să urmărim în cald tandem
Cum Marc destinul își adună.

Iar noi cuminte-ncărunțind
Să tot urăm: să ne trăiți
O viață fără de sfârșit.
Dragi copilași, fiți fericiți!