Ultima plecare

Nici doruri nu mă-ncearcă, 
nici şoapte nu mă cheamă,
în palme ţin pierdută
din clipe doar o scamă.

Nici orizont pe vise,
nici curcubeu pe lacrimi,
în gară rătăcită
mă caut printre patimi.

Nici pară de vulcane
în rimă şi în vene,
te mângâi cu minciună
de dragoste, alene.

Nici răni după "adio",
nici ruguri, nici furtună,
aud suspinul lunii
cum huma îmi adună.

Şi strâng în rugăciune
o ultimă-nserare,
o ultimă durere,
o ultimă plecare...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu