În miez de iarnă-n toi de sfinte sărbători
Venii sub cer cu cântec blând de dalbe flori
O primă fiică-n plină dragoste-am crescut
Purtând un nume-asemeni sfântului născut.
Pășii prin ani cu pași mășcați când mai mărunți
Pe drum de țară-n sat numit Hădărăuți
Aici văzui cum după ploaie-i curcubeu
L-am cunoscut și acceptat pe
Dumnezeu.
Și zi de zi a vieții taine-am însușit
Străbuna limbă de prin cărți am îndrăgit.
Azi hotărâtă la copii o promovez
Să stau aici, o profesoară, eu cutez.
Din cartea vieții învățai ce-i primul dor
Și pentru soartă îmi alesei un odor,
Azi sunt bogată cu o fiică și doi fii
Rutina-i plină de duminici prea zglobii.
Sunt împlinită dar am trepte de urcat
În căutare-s de tot ce-i mai important
Întregii lumi fără regret mă dăruiesc
Deschisă, sinceră vă-mbrățișez și vă iubesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu